Borcanele, indiferent de mărime şi de conţinut, după ce se umplu, trebuie să fie foarte bine şterse la gură cu o cârpă curată mai întâi şi după aceea cu tifon înmuiat în alcool (în caz contrar celofanul nu aderă la suprafaţa de sticlă).
După ce toate borcanele au fost pregătite, se taie celofanul bucăţi pătrate sau rotunde, în aşa fel încât acestea să depăşească marginea borcanului cu 2 -3 cm. Se recomandă ca celofanul să fie pus în două pentru a asigura etanşeizarea bună. Fiecare bucată de celofan se înmoaie în apă rece curată (să nu fie grasă). Se scutură şi se întinde pe gura borcanului.
Legatul borcanelor necesită o deosebită atenţie întrucât de această operaţie depinde în mare măsură reuşita conservării. Înainte de a lega se stabileşte necesarul de sfoară la un borcan, socotind ca aceasta să înconjoare gura borcanului de cel puţin 6- 8 ori. Apoi se umezeşte sfoara (la uscare ea se va strânge şi va cuprinde şi mai etanş celofanul) şi se trece la legarea propriu- zisă.
Sunt două moduri de a lega celofanul, fară a recurge la ajutorul altei peroane.
La primul mod, un capăt se înfăşoară de 2 - 3 ori pe degetul arătător al mâinii stângi, se prinde gura borcanului între degetul mijlociu, sfoară şi degetul mare, întinzând celofanul şi se începe înfăşurarea sforii cu mâna dreaptă pornind de la marginea de sus a borcanului spre partea de jos.
În felul acesta capătul ţinut de mâna stângă este strâns de restul de sfoară suprapusă. Când s-a terminat înfăşuratul, se desface capătul de la mâna stângă şi se leagă cu două noduri.
În cazul în care cu mâna dreaptă nu se poate strânge bine sfoara în timpul înfăşurării pe borcan, aceasta se înfăşoară mai întâi pe coada unei linguri de lemn, procedând ca mai sus, strângând-o cât mai tare. La capăt se va lega tot cu două noduri.
Alt procedeu constă într-un laţ care se formează la mijlocul sforii şi care se aşeaza peste gâtul borcanului. Se strânge apoi bine sfoara, după care se desface un capăt într-o parte şi celălalt capăt al sforii în partea opusă şi se înfăşoară ambele capete. După terminarea sforii capetele se leagă în două noduri.
Ce de metode! Şi câtă dexteritate trebuie ca să faci treaba bine-bine. Mai dau şi eu câte o mână de ajutor, aşa că mai ştiu câte ceva :-) .
RăspundețiȘtergereAm auzit la cineva o metodă de nu mai mă puteam opri din râs: Punea în gura borcanelor....tetine de biberoane!!! Cumpăra multe, erau neperforate şi tot efortul era să le tragă peste gura borcanului, că nu le mai scoteai de acolo! Ce ziceţi? E inventiv tare românul!
Ieri,2 borcane cu castraveti aveau capace,al treilea ....cu celofan si l-am pus in 4 foi.Ma bucur c-am terminat cu muraturile,mai avem de pus varza si...gata.Poate sa vina iarna cea frumoasa.
RăspundețiȘtergereEu n-am levantica in gradina :((((((((
Alex, da cred ca sunt multe metode si fiecare apeleaza la cea care i se pare mai buna. Cat despre ideea cu tetinele... chiar n-am auzit pana acum. Dar daca omul o considera buna "no comment".
RăspundețiȘtergereAsa este, romanul e foarte inventiv.
Elisa ma bucur pentru tine ca ai terminat de pus muraturile (cu capace sau celofan, nu conteaza), ca varza o pui repede.
RăspundețiȘtergereIarna este frumoasa mai ales daca este zapada, dar oricum ar fi, de acum se apropie - e dreptul ei.
Sa mai creasca levantica mea si-ti pot da si tie ramurele sa prinda radacini. Am citit ca se inmulteste prin samanta (dar acestea nu mostenesc in totalitate calitatile plantei-mama, prin divizarea tufei si prin butasi.