Propolisul

Propolisul este farmacia albinelor.
De către om este cunoscut şi folosit de peste 5000 de ani pentru proprietăţile sale conservante, cicatrizante, antiinfecţioase, antitumoriale etc. Sunt peste 20 de acţiuni farmacologice şi peste 200 de substanţe semnalate în compoziţia lui.

Propolisul este o substanţă cleioasă, puternic aromată, divers colorată, foarte complexă, prezentă sub diferite forme fizice, chimice şi biologice, având diferite funcţii în diferite locuri din stup, substanţă făcută de albine pentru a apăra viaţa coloniei sub raport fizic, chimic şi biologic.
Pentru că bariere de propolis străjuiesc intrările în stup i s-a spus propolis, ceea ce în limba greacă înseamnă înaintea sau în faţa cetăţii.
Propolisul, aşa cum îl întâlnim în stupul albinelor, este un extraordinar complex de substanţe organice.

Propolisul superior are o consistenţă mult mai fluidă şi este folosit de albine la spoirea celulelor, a solzişorilor de ceară ce intră în construcţia fagurilor şi a căpăcelelor de faguri, a barajelor în jurul fagurilor, precum şi acoperirea spaţiilor din jurul ramelor sau de pe podişor şi formarea micilor depozite de rezervă de pe marginea ramelor.
Acest propolis are mai ales acţiuni chimico-biologice şi este format în proporţie de 70% din sucuri protective din mugurii de arbori (din perimetrul stupinei) şi din secreţii faringiene ale albinelor, inclusiv poleina rămasă în guşa lor de la polen şi în proporţie de 30% din ceară şi polen.

Propolisul inferior are o consistenţă mai mult solidă şi este folosir de albine fie la acoperirea diverselor resturi, fie la micşorarea găurilor din urdiniş, găsindu-se mai ales pe fundul sau podeaua stupului, la partea inferioară a ramelor sau către urdiniş. Are mai ales acţiuni fizico-chimice şi este format în proporţie de 70% din ceară şi polen şi 30% din sucuri de pe muguri şi din secreţii ale albinelor.

Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules şi de secreţie al albinelor, din aceeaşi categorie cu mierea şi polenul. În condiţii obişnuite activitatea acestuia scade rapid odată scos din stup şi mai lent după primele 2 -3 ore, pentru ca în funcţie de condiţiile de păstrare, activitatea utilă a propolisului să dispară după 1 - 3 ani.

La rece, propolisul este o substanţă solidă, dură, friabilă în aşchii; la cald devine moale, maleabilă, aderentă şi lipicioasă.
Dr. Nic. N. Mihailescu, Mierea şi sănătatea.